Vizionarea de filme online, la fel de poluantă ca mașinile? Iată calculele!

Suntem obișnuiți să credem că a trece la digital înseamnă a deveni „verde”. Deși acest lucru este valabil pentru anumite activități, de exemplu, este mai bine să faci un apel video către cealaltă parte a oceanului decât să zbori acolo, situația este mai subtilă în multe alte cazuri. De exemplu, condusul unei mașini mici la cinematograf poate avea emisii de carbon mai reduse decât vizionarea de filme online acasă.

Cum s-a ajuns la această concluzie? În mod surprinzător, efectuarea acestor estimări este destul de complicată.

• 1 din 10 copii, victimă a violenței în primele două luni ale anului școlar
• Unde au dispărut grădinițele de stat din România?

Acest lucru este cauzat de două motive: pentru început, nu există date bune, și chiar și atunci când avem, comparația cu alte activități umane este adesea dificil de făcut.

De ce nu măsurăm impactul tuturor activităților noastre?

Într-un raport din septembrie 2022, numit „Centre de date și rețele de transmisie a datelor”, Agenția Internațională pentru Energie (IEA) a declarat următoarele lucruri:

Acest lucru este remarcabil, având în vedere că am putut estima destul de precis fenomene care sunt mult mai complexe. În acest caz, am avea nevoie doar de informații cantitative: energia electrică și cantitatea de date utilizate, lucruri care pot fi determinate cu mare precizie. Situația actuală nu este acceptabilă și ar trebui să fie abordată în curând de factorii de decizie.

Nu ar fi complicat să calculăm impactul avut de vizionarea de filme online

Discuțiile despre tone de CO2 emise, kilowați-oră pentru electricitate, metri cubi pentru gaz, litri de benzină și cai putere ai mașinilor creează confuzie pentru mulți oameni, inclusiv în mediul academic. Majoritatea oamenilor nu ar putea spune câtă energie folosesc zilnic și nici ce nivel de emisii provoacă aceste activități.

Dar ei ar putea să-ți spună imediat salariul sau chiria lunară. Ușurința de a vorbi despre bani constă în faptul că noi, oamenii, am decis cu mult timp în urmă că o monedă comună este cea mai bună modalitate de a tranzacționa lucruri diferite. Nu facem asta și în ceea ce privește consumul de energie, de aici și dificultatea.

Nu există însă niciun motiv pentru a nu schimba situația: frumusețea conceptului de „energie” este că natura ni l-a dat ca un număr care se păstrează în mod misterios chiar și atunci când îi schimbăm forma, de exemplu, de la electric la termic. Prin urmare, îl putem converti întotdeauna într-o singură unitate convenabilă, ceea ce ne face mai ușoară înțelegerea impactului activităților noastre, inclusiv cele digitale, asupra planetei.

Exemple

Să vedem cum ar putea funcționa acest lucru explicând câteva exemple.

Alegem ca unitatea de energie să fie kilowattul-oră (kWh). Această propunere a fost făcută de David MacKay în cartea sa din 2008 „Sustainable Energy, Without the Hot Air”. De ce se folosește mai degrabă cantitatea de energie decât CO2 emis? La nivel global, cele două concepte sunt echivalente, având în vedere faptul că emisiile de CO2 sunt proporționale cu cantitatea de energie neregenerabilă produsă.

Dar aproape niciunul dintre noi nu are o idee intuitivă despre cât înseamnă o tonă de CO2, cu atât mai puțin despre valorile sale la scară globală sau despre cum este generat acest gaz. Dimpotrivă, aproape toți putem citi o factură de energie, pe care o putem corela cu activitățile noastre de acasă.

Atunci când aceste activități sunt comparate cu aceleași unități, este clar că unele (condusul, încălzirea) ar putea avea un impact mult mai mare decât altele (iluminatul).

Vizionarea de filme online timp de două ore poluează cât un drum de 45 de minute cu mașina

Ținând cont de cele de mai sus, să încercăm să estimăm utilizarea internetului în aceleași unități. Ceea ce urmărim acum este cantitatea de energie pentru o anumită cantitate de date transferată, exprimată în gigabytes (GB).

În mod surprinzător, nu există numere consistente disponibile. Estimările variază de la 0,1 kWh per GB și până la 10 kWh per GB, adică de 100 de ori mai mult.

Numărul mai mic pare să presupună o cantitate nerealistă de date, de aproape 10 ori mai mare decât cea raportată de Banca Mondială, și implică o utilizare medie a datelor la nivel mondial care este neobișnuită chiar și pentru lumea occidentală (3.000 GB pe an mai degrabă decât 300).

Pe de altă parte, estimarea mai mare pare să nu fi luat în considerare cele mai recente evoluții aduse de noile tehnologii în eficiența energetică.

Se pare că o valoare de 1 kWh per GB ar putea fi o aproximare rezonabilă a consumului energetic pentru internet. Folosind această estimare, acum putem compara mai ușor consumul de energie al datelor cu alte activități umane.

Câtă energie consumăm pentru a căuta ceva pe internet?

De exemplu, vizionarea de filme online timp de două ore, la rezoluție 4K, are aproximativ 7 GB sau aproximativ 7 kWh de energie, comparabil cu un drum de 45 de minute cu mașina. Acest lucru este uluitor pentru un ceva ce noi percepem ca fiind imaterial.

Estimări similare arată că 300 de căutări pe Google folosesc aproximativ 0,1 kWh, ceea ce este energia necesară pentru a fierbe un litru de apă începând de la 20 de grade Celsius, notează Interesting Engineering.

Este posibil și plauzibil ca tehnologia să facă internetul mai eficient din punct de vedere energetic, asta încearcă să facă fizicienii în timp ce studiază materiale și abordări noi pentru stocarea și manipularea datelor. Cu toate acestea, dacă continuăm să creștem utilizarea datelor, nu ne vom reduce consumul de energie. De exemplu, vizionarea de filme online la rezoluția 8K necesită de patru ori mai multe date decât cele la rezoluție 4K.

Consumul este în creștere

Dovada este că, de câțiva ani încoace, consumul anual de energie al infrastructurii tehnologiei informației și comunicațiilor este în mod constant de cel puțin 2.000 TWh, adică 5% din consumul global de energie electrică. Proiecțiile sugerează că vom ajunge la 10% până în 2030, ceea ce indică faptul că tehnologia ar putea să nu țină pasul decât dacă introducem noi abordări fundamentale.

Nu există nicio îndoială că internetul și o viață mai digitală oferă o oportunitate incredibilă de a reduce consumul de energie și de a ne reduce amprenta de carbon. De exemplu, o singură persoană dintr-un avion plin într-un zbor dus-întors pe distanță lungă are un cost de energie de 10 000 kWh.

Folosind estimările de mai sus, ar fi nevoie de 8 luni de întâlniri video de 12 ore în rezoluție 4K pentru ca persoana respectivă să consume aceeași energie. În acest caz, nu există nicio îndoială că streamingul, nu zborul, este cea mai bună alegere.

Vizionarea de filme online, comparabilă cu condusul, din punct de vedere al consumului de energie

La fel care orice altă tehnologie, însă, utilizarea internetului are un cost de energie. Acesta este proporțional cu cantitatea de date transferate, iar utilizarea este cea mai mare în cazul imaginilor și mai ales al videoclipurilor.

Atunci când este utilizat intens, impactul internetului devine comparabil cu una dintre activitățile pe care deja le recunoaștem ca fiind consumatoare de energie, cum ar fi condusul unei mașini. În mod clar avem nevoie de cifre mai precise pentru a lua măsurile adecvate la nivel politic.

O parte din frustrarea pe care mulți dintre noi o trăim în aceste zile este că ne simțim neputincioși împotriva schimbărilor climatice, deoarece nu avem o reprezentare concretă a modului în care să facem ceva în legătură cu acestea în viața noastră de zi cu zi.

Vorbind despre problemele în unitățile pe care le înțelegem și le percepem, vom reduce decalajul dintre scara locală și cea globală și, prin urmare, vom fi mai eficienți în acțiunile noastre.

Vă recomandăm să citiți și:

Oamenii de știință au descoperit o soluție „miraculoasă” pentru rezolvarea schimbărilor climatice

Uraganele produc mai multă ploaie decât înainte, arată un studiu

Erupția vulcanului din Tonga a produs vapori de apă care ar putea încălzi Pământul

Dinozaurii au supraviețuit atunci când nivelul de CO2 era extrem de ridicat. De ce nu pot și oamenii?